Discutam recent cu cineva despre globalizare. Persoana in cauza este un exponent foarte bun al noilor comunitati globale (sau noii comunitati globale): mai mult de jumatate din cunostintele ei traiesc in alta tara sau chiar pe alt continent. O intrebare pe care mi-am pus-o eu este: relatiile (facilitate de internet si telefon) intr-o astfel de comunitate pot fi la fel de profunde si bogate ca relatiile dintr-o comunitate foarte unita cum sunt (sau erau) cele din anumite medii rurale?
Mai gasim astazi comunitati de genul celor din Roseto, unde locuitorii erau, stiintific inexplicabil, mult mai sanatosi decat restul Americii? Sau de genul celor din sate din Japonia, unde gasesti mult mai multi centenari decat in mod normal? Sunt toate comunitati extrem de unite, cu o activitate sociala intensa, unde gasesti frecvent 3 generatii in aceeasi casa, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea. De ce oare oamenii din aceste comunitati traiesc mai mult si au mult mai putine probleme de sanatate? Singurul raspuns gasit pana acum: datorita legaturilor sociale.


2 comentarii on Comunitati si globalizare

  1. Catalin spune:

    Desi sunt de acord cu ideea ca nici pe departe comunitatile virtuale nu pot inlocui ca “efect” comunitatile reale, chestia cu sanatatea si longevitatea in unele comunitati s-ar putea sa aiba o alta cauza, genetica, abia descoperita:

    http://www.latimes.com/news/sc.....2424.story

    :)

  2. Daniel Raduta spune:

    Foarte interesanta descoperirea, insa, asa cum spune articolul, in SUA ai o sansa de 1 la 6000 sa ajungi la varsta aceea. Si articolul mai spune:
    “But genes alone are far from the whole story: For the vast majority of people, environment and lifestyle are also known to play important roles in aging. Only upon reaching these extremely old ages — which most people never see — do genes take center stage.”
    Adica aceste gene ar juca un rol esential pentru cei care ajung la varste extreme (adica 1 din 6000). Pentru ceilalti (99%) genele se pare ca sunt doar unul din factori. Din ce-mi aduc aminte din cartea lui Gladwell, oamenii din Roseto nu traiau mult mai mult decat americanul mediu. Erau insa mult mai sanatosi.
    In concluzie, imi place in continuare sa cred ca avem si noi un oarecare control asupra vietilor noastre.

Lasă un răspuns

*