Serviciile publice

Da, e vorba de serviciile prestate de statul român către cetaţenii lui. În ultima vreme ma lovesc din ce în ce mai mult de ele. Şi … NU sunt nemulţumit!
Am fost de curând la Registrul Comerţului Ilfov. De vreo 3 ori, în zile şi la ore diferite. Prima zi: flux continuu de oameni care vroiau să facă diverse schimbări la firmele lor. Doamnele care verificau dosare lucrau deci fară pauză. Erau însă suficient de amabile şi de dornice să rezolve repede treaba. Şi m-am simţit tratat cu respect. Nervozitatea domnea numai în anticameră, acolo unde oamenii erau preocupaţi de un singur lucru: să nu-şi piardă rândul la coadă. Doamne fereşte sa pleci 10 minute cu vreo treabă urgentă şi după aia să-ţi revendici locul. S-a întâmplat însă şi asta şi a degenerat într-un conflict verbal violent chiar în încăperea unde se verficau cu mare atenţie dosarele. Ce-au făcut angajatele de acolo: au rămas relativ calme până s-a terminat conflictul şi chiar reuşeau sa mai şi lucreze în timpul ăsta.A treia oară am fost să iau actele pentru care depusesem dosarul. Pe la 8 dimineaţa. O anunţ pe angajată ca am venit să-mi revendic actele. Caută însă repede prin dosare şi-mi spune să mă duc la colegele ei de la un alt departament, “probabil actele nu sunt gata; dar oricum acest tip de acte se ridică după prânz”. Era clar deci, venisem prea devreme. Zic totuşi să întreb de dosar: “acetele dv. nu sunt gata; dar dacă aşteptaţi 10 min vi le fac”. Dupa 10 minute eram deja plecat cu preţioasele acte. Vineri, mi-am petrecut vreo 2 ore din viaţă în spitalul Fundeni, aşteptând un medic care să se uite peste analizele unei rude. Timp suficient să observ agitaţia continuă a medicilor care intrau în sala de operaţie, ieşeau apoi ca să fie înconjuraţi de pacienţi cu diverse întrebări si probleme pentru care găseau întotdeauna timp să raspundă. Dispăreau apoi preţ de 2 minute ca să se întoarcă să preia un alt pacient de operat. Şi numai aşa tot timpul cât am stat eu acolo. La cabinetul medicului pe care îl aşteptam s-a facut o coada de 3 persoane imediat ce a intrat în cabinet dupa vreo trei ore de operaţii. Ca dupa 5 minute să-l deranjez eu de la o masă luată pe fuga pentru a-l întreba de diagnostic. După mine evident aşteptau şi alţii.Aşadar, oameni ca aceştia lucrează aproape fără pauză întreaga zi. Şi lucrează cu cel puţin zece oameni în fiecare zi. Şi la fiecare trebuie studiat cazul îndeaproape si cu maximă atenţie. Eu îi respect chiar şi numai pentru că mi se pare extraordinar de obositor să lucrezi în ritmul ăsta.