Pe perioada în care nu sunt internat în spital locuiesc într-o suburbie a orașului Milano, în fapt o fostă mică localitate acaparată de metropolă. Pe-aici italienii par a-și fi păstrat mai bine obiceiurile: de exemplu toate magazinele sunt închise câteva ore la prânz iar majoritatea au un program zilnic cumulat de 6-8 ore. Ăsta e un lucru care-mi place la italieni: încă își respectă timpul liber.
Întrebarea se pune însă cum supraviețuiesc magazinele respective cu așa program redus de lucru. Eu unul nu înțeleg cum supraviețuiesc marea majoritate a lor, care sunt magazine de haine, jucării sau librării: au deschis 6-7 ore pe zi, rar am văzut clienți și hipermarketul nu e foarte departe. Ar trebuie să fie cocktail-ul perfect pentru faliment, nu?
Pe de altă parte, sunt câteva afaceri axate pe produse perisabile la care admir “modelul de bussiness”. De exemplu, este o măcelărie care are deschis 2-3 ore dimineața și încă 3 după-masa, dar unde sunt clienți tot timpul. Și cred că afacerea are succes, pentru că își obișnuiește clienții cu produse de calitate și aceștia la rândul lor se mulează pe programul scurt de funcționare. Adică patronul are și succes și timp liber.
Ma bucur enorm sa vad ca sunteti mai destins,mai relaxat si ca ne povestiti asa minunatii.Va doresc sa vedeti toata frumusetia lumii ca destul ati avut alte preocupari.
Cu asa vesti va astept in fiecare zi sa ne putem ruga impreuna pentru sanatate ,zile frumoase si bune.
În mod suprinzător, m-au lăsat acasă pe perioada aplaziei. Așa că sunt puțin mai destins, nu foarte totuși. Ce mă face să mă simt mai inconfortabil e că-mi mai vorbiți cu dumnevoastră …
Cum supravietuiesc respectivele magazine? Probabil locatia apartine proprietarilor si n-au de platit chirii pt spatii comerciale cum se intampla in centrele oraselor. Probabil n-au nici costuri fixe semnificative, ci doar costuri in functie de rulaj. Iar alt aspect ar putea fi ca pt respectivii magazinele nu sunt singura sursa de venit din familie.
Totuși ar trebui să-și acopere măcar costurile cu marfa, nu? Și sincer eu chiar nu înțeleg cum unele din ele și le acoperă.
Corect! Dar cred avand in spate o “indelungata experienta” aduc marfa cat stiu ca se vinde. Chiar daca vind 0, costurile totale sunt aprox. egale cu costurile generate de cantitatea care o vand, adica aprox. 0. E adevarat si profitul tinde tot spre zero. Tu aduci in discutie si magazinele cu mai multi angajati?
Nu, doar magazinele mici.
Aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu aici unde toate magazinele (mai putin cele alimentare) se inchid la ora 18 in fiecare zi si sunt complet inchise duminica. Si luni se deschid incepand cu ora 12
. Totusi de cate ori am ajuns in timpul saptamanii pe strada cu magazine din centrul orasului am gasit o strada plina de oameni. Am inteles ca primariile au facut chiar sondaje in unele orase sa intrebe cetatenii daca vor magazinele deschise si duminica si oamenii au spus nu, prefera ca duminica orasul sa fie linistit si fiecare sa se bucure de ziua libera cu familia.
In alta ordine de idei iti doresc multa multa sanatate si putere sa mergi mai departe pentru ca totul o sa fie bine. Te admir foarte mult pentru toata puterea si optimismul pe care le ai. Astept numai si numai vesti bune!
Bine ati revenit printre noi!
Sanatate si putere multa sa treceti si peste asta!
Ei nu sunt români!Au probabil o afacere să supravieţuiască-nu să se îmbogăţească!La noi cine îndrăzneşte să înceapă o afacere ori moare din faşă,ori începe să se dezvolte încât proprietarul îşi pierde controlul şi ajunge sclavul banilor,al maşinilor scumpe al vieţii aşa zise “la modă”.Asta e realitatea din păcate!
Rodica, cred că e oarecum normal după 50 de ani comunism ca unii să-și piardă controlul. Dar mai vine câte o criză și le dă peste nas și uite-așa încet-încet evoluăm și noi:
http://www.stiri.com.ro/stire-.....omice.html
Tulburator!Dar din păcate în această situaţie ajung mulţi care ori îşi iau viaţa copleşiţi de probeleme,ori ajung pe mâinile cămătarilor, sunt puţini cei care cad şi se ridică şi iar cad şi iar se ridică.E o chestie de educaţie-avem senzaţia că nouă nu ni se poate întâmpla nimic din răul care li se întâmplă altora-ştii cum e-Doamne fereşte până te loveşte!