acum cateva zile, vorbeam cu o buna prietena. extrag cateva fragmente:

ea:”daca ai fi putut alege intre relatia pe care ai avut-o cu Madalin, cu toata iubirea care a curs intre voi, chiar daca atat de putin timp si cu tot ce a venit la pachet, si o relatie lunga de felul celor pe care le tot vezi in jur, care iti tot apar, ce ai fi ales?”
eu:”mi-as fi dorit doar sa fi fost mai mult.”
ea:”ai fi simtit la fel durerea cand n-ar mai fi fost.”

nu stiu ce as fi raspuns acum ceva timp, dar azi, as alege iubirea, indiferent cat de putin ar dura. suferim, avem greutati si tristeti aproape zilnic. iubirea, insa, ne incalzeste inimile si ne face mai buni. ea poate sa apara doar o data in viata sau, de ce nu, de mai multe ori. atunci poate ar trebui sa tinem cu dintii de ea, dar doar atat timp cat acei dinti nu provoaca rani. pentru ca iubirea inseamna bucurie in primul rand.
despre iubire este si aceasta luna.

vin, rand pe rand, sarbatorile. sunt momentele in care lipsa iubirii si singuratatea se simt cel mai tare. anul trecut, la milano, intr-o zi de decembrie, ma aflam la biserica ortodoxa romana, locul in care incercam sa gasesc o farama de liniste. o doamna cantareata de muzica populara fusese invitata sa cante colinde si ceva cantece pentru ziua nationala (era undeva in jur de 1 decembrie).
vibratia pe care am incercat-o in acel loc sub lacrimile si trairile tuturor celor prezenti nu am mai regasit-o de atunci. am simtit atunci ce inseamna cu adevarat dorul de tara, de familie, un dor amplificat de frustrarile, deznadejdea, neputinta, suferinta si durerea proprii.
gandul meu zboara la cei de departe, singuri sau nu, multi plecati nu de prea bine. si la voi cei de aici. va imbratisez tare.

primiti in ghetutele voastre acest colind de la mine. m-a facut sa plang ca un copil in acea zi la milano, pentru a recupera, parca, toate lacrimile retinute de pana atunci si de dupa. o eliberare ca atunci n-am mai atins. simt emotia de fiecare data cand il ascult.

ps: mos Nicolae, nu stiu daca am fost sau nu cuminte anul asta, dar m-am gandit totusi ce cadou mi-as dori de sarbatori. bine in afara de sanatate, tare-as vrea sa-mi cante cineva Nebun de alb. ca de, imi plac mult, mult versurile.


3 comentarii on in ghetutele voastre, un colind

  1. giorgiana lazar spune:

    Multumim pentru frumosul cadou pe care l-am primit de la Mos Nicolae!!!!

    Cu drag,
    Giorgiana

  2. Draguta spune:

    Iti multumesc in numele tuturor celor de aici care departe de casa si de cei dragi in ziua de Craciun pling.Ma rog sa ai puterea sa te bucuri de sarbatori alaturi de Vladut si de cei ce te iubesc. SARBATORI FERICITE RALUCA!

  3. maia spune:

    Sarbatori fericite si luminoase! Craciunul cu clinchetul cald al colindelor sa iti patrunda in suflet si in inima, sa te bucuri de zapada, cozonac si de mos craciun impreuna cu Vladut! :)

Lasă un răspuns

*